ApeleazăProgramări
 

Zi: 13 martie 2019

ORL

Primii ani de viață sunt adesea însoțiți de boli ușoare, cea mai mare parte dintre ele avand evolutie benigna; cu toate astea copiii ar trebui sa fie bine tratați, cu atât mai mult cu cât complicațiile apar relativ repede la sugari.

Sistemul imunitar al nou-nascutului este încă imatur și nu poate lupta foarte eficient împotriva bacteriilor și a virusilor. Chiar și atunci când părinții și-au luat toate măsurile de precauție este destul de dificil să se evite aceste infecții , mai ales în timpul anotimpului rece.
Imunitatea scăzută față de infecții la vrstele mici, lumenul mare al căilor aeriene și distanțele mici de propagare a infecției, toate astea fac ca transmiterea bolii să fie extrem de rapiă, mai ales in colectivități. Netratarea unei boli simple, cum ar fi rinofaringita, poate să ducă la diverse complicații.

Semnele ce caracterizează îmbolnăvirile respiratorii sunt: obstrucția nazală (nasucul infundat), dispneea (respirația dificila) însoțită de tiraj intercostal, polipneea (respiratia rapida), cianoza (albastrirea tegumentelor) care apare in primul rând in jurul gurii si nasului și se generalizează în bolile grave și tusea . Repectarea unor reguli simple de igienă, cum ar fi: spălatul pe mâini, spălarea regulată a jucăriilor copilului, aerisirea de mai multe ori a camerei în care stă copilul și evitarea fumatului în prezența acestuia pot limita riscul de imbolnavire.

Rinofaringita acută

Dintre afecțiunile aparatului respirator rinofaringita acută este boala cea mai frecvent intalnita la sugari si copii mici, predominat in sezonul rece. Ea defineste inflamația mucoasei nazale si faringiene. În majoritatea cazurilor rinofaringita acută este produsa de virusuri și debutează cu febră moderata care poate dura până la câteva zile. Apetitul scade, faringele copilului este roșu, vioiciunea dispare. La început e posibil sa nu se observe secreții nazale însă copilul respiră cu gura deschisă din cauza edemului mucoasei nazale. Obstructia nazala face respiratia mai dificila; sugarul este obligat sa întrerupă suptul pentru a putea respira; somnul devine mai agitat.. Secretiile nazale care se scurg in faringe sunt reponsabile de apritia tusei iritative si uneori a varsaturilor sau diareei.
Evolutia este buna, boala dureaza in medie 3-4 zile, vindecarea fiind completa dupa 7-14 zile zile. Tusea poate persista 2-3 saptamani.

Anginele acute (amidgalitele acute )

Angina este inflamatia infectioasa a tesutului limfoid al faringelui (amigdale palatine). Amigdalele devin roșii și umflate și pot fi acoperite de “puncte albe” (puroi).
Amigdalitele pot fi produse de virusuri sau de bacterii, dintre care cele mai frecvente sunt: streptococul si stafilococul.

1. Angina de etiologie virală.
Debutul este progresiv cu febră moderata, anorexie, dureri de gat moderate, lipsa poftei de mâncare.. Fundul gâtului este roșu (maxim in ziua 2,3). Asociaza secretii nazale, tuse, raguseala, inrosirea conjunctivelor, mărirea unor ganglioni sau dureri musculare. Se vindeca in 2-5 zile si nu determina complicatii importante.

2.  Angina bacteriană (amigdalită eritematoasă sau eritemato- pultacee)- cea mai de temut este angina produsa de Streptococul beta hemolytic de grup A.
Apare in general la copii cu varsta mai mare de 2 ani. Debutul este brusc cu febra mare (39-40 grade C) si dureri la înghițit. Copilul poate asocial dureri de cap, durei abdominale, varsaturi. In cateva ore faringele devine rosu intens, bine delimitat, amidalele sunt umflate, iar pe suprafața lor apar niste puncte albicioase (puroi). Limba este incarcata (alba) si respiratia urat mirositoare. Se asociaza mărirea ganglionilor submandibulari sau laterocervicali, care devin durerosi.
Doar anginele bacteriene necesita tratament antibiotic !

Adenoidita cronică

Adenoidita cronică (vegetatiile adenoide sau polipii) reprezinta marirea sau hipertrofia permanenta a tesutului adenoidian.  Se datoreaza in principal repetatelor episoade de infectie (rinofaringita acuta) si unei obstructii prelungite a foselor nazale cauzata de persistenta secretiilor in spatele foselor nazale (incorecta toaletare a nasului).   Alergia si infectiile pot cauza marirea semnificativa a vegetatiilor adenoide. Copilul cu adenoidita cronica are secretii nazale persistente, respira pe gura, sforaie noaptea, are vocea nazonata, tuse nocturna, chinuitoare (iritatie prin aerul inspirat pe gura). In timp duce la scaderea auzului care implica tulburari de vorbire. Diagnosticul este pus in urma consultului ORL.
Copiii cu adenoidita cronica fac frecvent otite .

Otita
O complicatie frecventa a rinofaringitelor si adenoiditelor este otita, o inflamare a urechii foarte comună înainte de 3 ani. Cele mai frecvente bacterii incriminate sunt: S. pneumoniae, H. influenzae, Moraxella catarrhalis, bacilii gram-negativ si streptococul hemolitic de grup B. Infectia duce la o inflamatie la nivelul urechii medii care este cavitatea din spatele timpanului si care comunica prin intermediul trompitei lui Eustachio cu o zona din spatele nasului numita cavum
Exista o serie de factori favorizanti:
– varsta – La sugari si copilul mic trompa lui Eustacheeste mai larga, mai scurta si mai orizontalizata comparative cu adultii, ceea ce favorizeaza propagarea infectiei din faringe spre urechea medie
– pozitia- Sugarii stau mai mult culcati, asa ca secretiile stagneaza in faringe in zona orificiilor ce fac legatura cu trompele.
– alte conditii favorizante : adenoidita, distrofia, alergia, deficitele imune, infectii respiratorii virale, alimentatia artificiala in pozitia culcat pe spate

Otita survine de obicei la cateva zile dupa o infectie de cai respiratorii superioare. Sugarul cu otita medie este agitat, tipa, isi misca mereu capul, duce mana la ureche, refuza alimentatia, poate prezenat varsaturi sau diaree. Copilul mai mare acuza durere sau senzatie de tensiune in ureche, poate auzi zgomote in urechea afectata sau sa nu mai auda cu urechea respectiva. Durerile survin de cele mai multe ori brusc si pot fi variate, de la moderate pana la violente. Febra nu este o regula dar apare in cea mai mare parte a cazurilor. In unele cazuri apare supuratia urechilor, adica scurgerea puroiului in urma perforarii spontane a timpanului. In acest caz febra scade si durerea se reduce.
Diagnosticul este stabilit de medicul ORL-ist